Traseu în Munții Buila-Vânturarița, jud. Vâlcea

 Aventura noastră în Munții Buila-Vânturarița a început de îndată ce am aflat răspunsul la întrebarea: „Ce facem weekendul ăsta?” Cum nu era rândul meu să propun un traseu de weekend în munți, răspunsul l-am primit de la Vali, care a propus un traseu ce pornește de la Schitul Pahomie - mănăstire ortodoxă situată în comuna Bărbătești, jud. Vâlcea - spre Vârful Buila.

Zis și făcut. Pregătiți de drumeție, în dimineața zilei de sâmbătă 11 septembrie 2021 am pornit din București cu destinația Schitul Pahomie, drum parcurs în 3 ore și jumătate. Accesul până la schit se face parcurgând printre altele și un drum forestier de 10 km. în mare parte greu accesibil cu o mașină care nu este de teren 😁, trecând și pe lângă Schitul Iezer. Noi nu am putut ajunge până la Schitul Pahomie cu mașina, descurajați în mare parte și de un șofer care ne-a spus că drumul mai sus e mai greu accesibil, așa că am parcat la 2 km. distanță, lângă o troiță. Echipați de drum, am pornit astfel spre schit. 

Traseul spre Vârful Buila începe undeva după ce treci de schit, la 300-400 metri, de la indicatorul pe care l-am găsit pe marginea drumului forestier, urmând marcajul Punct Albastru spre Șaua Ștevioara. Pe indicator scrie că traseul este unul dificil, periculos, expus, cu înclinație mare și poate fi străbătut în 4 - 4½ ore.

Am pornit prin pădure o bună bucată de traseu până la un refugiu aflat într-o pajiște, unde am poposit vreme de câteva clipe, continuând apoi abrupt spre coasta muntelui pe o porțiune expusă, cu  vegetație și jnepeniș. Pe traseu am întâlnit și alți iubitori ai muntelui. Până la Șaua Ștevioara noi am făcut aproximativ 3 ore. 

Din Șaua Ștevioara se poate vedea Vârful Vânturarița (1885 m.) în partea dreaptă, traseu care se parcurge în aproximativ 40 de minute și Vârful Buila (1849 m.) în partea stângă, la care se poate ajunge în aproximativ 15 minute, traseu spre care am pornit noi pe marcajul Bandă Roșie ce duce spre Curmătura Builei.

Cele două vârfuri: stânga în prim plan Vf. Buila, dreapta în plan îndepărtat Vf. Vânturarița 

Pauza de masă am luat-o pe Vârful Buila, după ce am făcut câteva poze și am admirat împrejurimile, urmând apoi coborârea spre Curmătura Builei pe traseul marcat cu bandă roșie, traseu parcurs în circa o oră, pe creasta munților. Priveliștile sunt absolut superbe, iar odată ajunși în vale dai și de Refugiul Curmătura Builei ce oferă o panoramă la 360 de grade asupra zonei, de unde se poate observa și Vârful Țucla cu peretele stâncos foarte abrupt.

Din Curmătura Builei se poate coborî spre Schitul Pătrunsa pe două trasee: unul marcat cu punct galben parcurgând o zonă abruptă și expusă și unul marcat cu cruce albastră mai lin și mai lung cu 15 minute ce se coboară prin pădure. Traseele sunt comune până la intrarea în pădure, punct în care se pierd parcă din vedere și trebuie să fii atent la marcaj. Noi am ales traseul marcat cu Punct Galben, ratând izvorul de apă despre care auzisem la refugiu, singura sursă de apă până aici. Am găsit în schimb alte izvoare mai mici din care se pare că se adăpau animalele. Am aflat mai apoi că apa din acele izvoare nu e tocmai bună de băut fiind un izvor de suprafață. Ne-am încărcat cu greu sticlele și am pornit iar la drum pe o zonă cu pământ sfărâmicios, până aproape de intrarea în pădure unde am pierdut din vedere traseul. L-am găsit cu greu pe zona cu vegetație joasă și uscată în această perioadă a anului. Traseul urcă pe potecă pe creasta muntelui ca mai apoi să coboare printr-o zonă cu vegetație deasă. 

Vârful Țucla 

Coborârea este destul de dificilă și abruptă, traseul necesitând toată atenția ta deoarece marcajul nu este prea vizibil pe pietre și te poți abate foarte ușor de la el. L-am pierdut din vedere de câteva ori dar ne-am putut orienta ușor apoi după stâlpii din metal pe care este vopsit marcajul. La coborâre am căzut de câteva ori, îndoindu-mi și unul dintre bețe. 

Până la Schitul Pătrunsa faci în jur de 2 ore. Ajunși la schit am căutat traseul care duce înapoi la Schitul Pahomie. Marcajele sunt puține și vizibile abia undeva după ce intri pe traseu. Am întrebat un călugăr direcția de urmat a traseului marcat cu Cruce Roșie. Am urmat poteca ce duce prin pădure convinși că aveam de parcurs până la Schitul Pahomie între 45 de minute și o oră, conform indicatorului.

Schitul Pătrunsa

Ne-am înșelat, sau mai bine zis indicatorul ne-a înșelat. Traseul de la Schitul Pătrunsa la Schitul Pahomie se parcurge într-o oră și 45 de minute, atât pe potecă prin pădure cât și pe drumul forestier foarte lung. După un popas făcut la Schitul Pahomie, am pornit pe întunericul care se lăsase deja în pădure, cu frontalele aprinse spre mașină alți 2 km. pe drumul forestier, atenți și la zgomotele care se auzeau dinspre pădure. Drumul forestier cu mașina la întoarcere ni s-a părut și mai accidentat și mai lung și mai obositor. Mulțumim Andreea, chiar dacă ne-ai coborât din mașină de trei ori ca să poți trece ușor gropile pe drumul forestier, că ne-ai adus în siguranța în București. 

Schitul Pahomie

Recapitulare traseu: 

• Schitul Pahomie - Șaua Ștevioara marcaj 🧿 Punct Albastru - 3 ore;
• Șaua Ștevioara - Vârful Buila - Curmătura Builei marcaj 📕 Bandă Roșie - 1 oră;
• Curmătura Builei - Schitul Pătrunsa marcaj 😶 Punct Galben - 2 ore;
• Schitul Pătrunsa - Schitul Pahomie marcaj ✚ Cruce Roșie - 1 oră și 45 de minute.

Gașcă, am bifat și traseul ăsta! Mulțumesc Andreea, Manuela și Vali!

Ce facem weekendul următor? 😁

Până data viitoare, să auzim numai de bine! 

https://www.facebook.com/emil.paul2/

https://www.instagram.com/emil_paul_man/